Galeria Națională de Artă a Mongoliei – Ulan Bator
La foarte mică distanță de Sukhbaatar Square, mergând către est, ajungi la Galeria Națională de Artă a Mongoliei. Este găzduită într-o clădire nouă, iar exponatele se încadrează în arta modernă. Când am vizitat-o (iulie 2026), am putut admira două categorii mari de opere: o amplă expoziție de fotografie și numeroase picturi. Deci a fost exact ce îmi doream!
Expoziția foto a fost dedicată cailor, surprinși în puternica lor legătură cu comunitățile locale și viața de zi cu zi a nomazilor. Nu am apucat să verific atent numele fotografilor, fiind captivat de imaginile care mi se derulau prin fața ochilor. Folosesc această ocazie pentru a îmi exprima aprecierea față de munca și simțul lor artistic, adevărați maeștri! Mi-ar plăcea să apară un album foto cu această expoziție, l-aș cumpăra cu siguranță!
Trecând în zona de tablouri, am remarcat o înclinație spre culori de apă. Foarte multe erau realizate în acuarelă, iar acest fapt îl consider foarte potrivit cu peisajele ilustrate. Mi s-a părut că este decizia corectă pentru a surprinde naturalețea, simplitatea stilului de viață, în același timp transmițând calm, pace și armonie. Aș spune că este printre cele mai frumoase expoziții de watercolors pe care am văzut-o.
Vedeta show-lui este celebra pictură „Bătrânul povestitor”, realizată în 1958 de artistul Ürjingiin Yadamsüren. Pictura este realizată într-un stil specific mongol, denumit Mongol Zurag. Au fost utilizate guașe, pe bază de apă. Bătrânul este ilustrat într-o compoziție plană, bidimensională. Tabloul este o alegorie a supraviețuirii culturii mongole. Instrumentul la care cântă se numește morin khuur, fiind o vioara cu cap de cal, cu două corzi, din păr de coadă de cal.
Din ce am citit, produsele expuse se rotesc, deci e posibil ca un vizitator care trece prin muzeu peste un an să vadă altceva. Pun totuși câteva fotografii mai jos, pentru a transmite un crâmpei din spiritul locului.
