Muzeul Hokusai – Tokyo

Hokusai poate fi catalogat, fără a sta prea mult pe gânduri, drept cel mai cunoscut pictor japonez. A trăit între 1760 și 1849. S-a născut și a murit în Edo (actualul Tokyo), în Sumida. Muzeul care îi poartă numele se află în acest district, la mică distanță de Ryogoku Kokugikan (templul sumo-ului din Japonia). Se poate ajunge foarte ușor cu metroul – Toei (Oedo line) sau JR (Sobu line), cu ambele până la stația Ryogoku.

Hokusai, în scriere japoneză, este 北斎 . De-a lungul vieții, artistul a utilizat mai multe nume – practică uzuală în perioada sa. Identificarea lucrărilor care îi aparțin implică expertiză în domeniu.

Muzeul nu este mare dar captivează, deoarece oferă mai multe experiențe, inclusiv în mediu digital. Când am fost noi (martie 2024), am avut ghinionul unor renovări, prin urmare am putut vizita doar un etaj (din două). Sunt expuse lucrări celebre ale pictorului, o bună parte fiind familiare chiar și celor care nu cochetează prea mult cu pictura, deoarece imaginile respective sunt folosite pe diverse obiecte artizanale, tricouri sau suveniruri.

Câteva aspecte m-au surprins la acest muzeu. În primul rând, era creat un tablou static cu un bărbat și o femeie, care descriau specificul epocii. Am crezut ca sunt manechine de plastic, cum am văzut prin multe alte muzee de istorie. Ei bine, din când în când, respectivele manechine făceau câte o mișcare, spre surprinderea tuturor vizitatorilor. Da, erau oamenii, probabil actori, care stau acolo cu orele, nemișcați. Mi s-a părut interesantă abordarea…

Un alt aspect, este volumul mare de desene / picturi pe care l-a realizat Hokusai. Desigur, a avut o viață lungă și a început ucenicia de foarte devreme, de când era mic copil. Începusem deja să citesc despre el (cartea lui Rhiannon Paget, de la Taschen, pe care am terminat-o la întoarcerea în România) și aveam o imagine asupra lucrărilor sale. Cu toate acestea, am fost impresionat de registrul larg al implicării sale în tot felul de proiecte. Dintre zonele mai puțin cunoscute, cel mai mult mi-a plăcut (și m-a amuzat, în același timp) seria de desene dedicată învățării dansului de unul singur 🙂

Pentru neavizat sau pentru cel care este obișnuit cu pictura europeană, la un prim contact cu o lucrare a lui Hokusai, aceasta îi poate părea inferioară, copilărească. Atunci când opera este inclusă în întreg ansamblul, când se înțeleg mai bine legăturile cu tradițiile, cu influențele culturale (din China sau din trecutul artistic al Japoniei, de la Noh la Kabuki sau la legende), perspectivele se schimbă.

Nu întâmplător, Hokusai este unul dintre puternicii factori de influență pentru impresioniștii francezi ai sfârșitului de secol XIX. O poveste care, de altfel, ar merita propria postare…

Ca de obicei, când merg pe la muzee, am trecut atent în revistă oferta din magazinul muzeului. De apreciat, am găsit foarte multe lucruri tentante și chiar am cumpărat numeroase produse, de la cărți la suveniruri, toate de o foarte bună calitate.

Mai jos, câteva imagini…

Și câteva extrase din numeroasele benzi desenate. Practic, dincolo de tablouri, Hokusai a ilustrat foarte multe astfel de lucrări, legate de poezie, de știință sau de divertisment.

Adaug un aspect care mi se pare interesant, cules din cartea mai sus menționată. Aflat la vârstă înaintată, Hokusai își dorea să mai trăiască, pentru a mai putea picta. A spus că dacă ar mai primi 10 ani de viață, ar putea înțelege tainele picturii. O atitudine asemănătoare am găsit și la Nicolae Grigorescu (autor Iulia Iliescu, 2019), care suferea în ultimii ani că nu a apucat să picteze atât de mult cât și-a dorit (de unde și recomandarea sa de a finaliza tablourile rapid, pentru a crea cât mai mult…). Interesantă punte între doi artiști, posibil cei mai mari pictori ai țărilor lor, care au trăit în același secol, la peste 10,000 km distanță… și fără internet.