Moldova – Chișinău

Deși este la doi pași, nu fusesem încă în Moldova. O aveam „pe listă” de multă vreme dar, fiind aproape, a tot fost deprioritizată în favoarea altor destinații mai „exotice”.

În fine, în august 2023 am reușit să mă reped până la Chișinău, o excursie scurtă (plecare luni la prânz din București, cazare 2 nopți, miercuri la prânz am pornit înapoi). Am plecat cu mașina. Distanța București-Chișinău este relativ mică, puțin peste 450km. Din păcate, drumul este destul de greu, astfel că durează circa 8 ore (7 ore condus, 1 oră prin vamă). La dus, sunt 2 opriri în vamă, una în România și una peste Prut, la intrarea în Moldova (deci, 2 cozi). La întoarcere a fost un singur control, în partea Română, dar a durat tot aproximativ 1 oră.

Chișinău este un oraș destul de mare și aglomerat. Populația diferă în funcție de sursă și aria luată în considerare, dar zona urbană are peste 500 mii de locuitori, ceea ce înseamnă că este mai mare decât oricare oraș din România, în afara Bucureștiului.

M-a impresionat faptul că, deși eram, practic, în afara României, în „străinătate”, toate bannerele și pancartele erau în limba română. Oamenii par de treabă, nu am avut dificultăți în utilizarea limbii române. Am întâlnit și cazuri de oameni care aveau unele dificultăți în a se exprima în română, în sensul că își găseau mai greu unele cuvinte. Am observat acest lucru atât la persoane mai în vârstă, cât și la tineri. Înțeleg că tinerii ar fi mai orientați spre asimilarea și utilizarea limbii române, în timp ce vârstnicii sunt mai ancorați în limba rusă. Posibil, nu pot valida acest aspect prin experiența personală foarte scurtă.

În orice caz, se simte o apropiere la nivel cultural între România și Moldova. Cred că limba și cultura vor contribui la menținerea și întărirea legăturilor între cele două țări, mai mult decât aspectele administrative, în această fază a istoriei. Multe străzi și instituții poartă denumirea unor personalități din România.

Leul moldovenesc este în raport de circa 4:1 cu leul românesc (4MDL pentru 1RON, în linii mari). În general, se poate plăti cu cardul, dar recomand să existe și ceva cash în portofel.

Se mănâncă foarte bun și ieftin. Nu pot face recomandări complete deoarece nu am fost în multe locuri, dar țin să spun că am mâncat excelent la restaurant Fuior. De asemenea, o masă foarte bună și mai mult decât decentă la preț, la „La Plăcinte”.

Vinul este la putere în Moldova! Top-of-Mind este Cricova, care are un magazin propriu pe str. Alexei Șciusev (arhitect). Zic că merită mers și la magazine de vin multibrand (de exemplu vinoteca wine.md de pe str. Pușkin), deoarece există multe podgorii în Moldova și ai mai multe opțiuni. O sticlă de vin „normală” este undeva între 150-250MDL, adică pe la 40-70 RON.

Desigur, deși timpul a fost scurt, am dat o fugă și la Cricova. Am optat pentru transport public, se poate lua autobuzul nr.2 de la intersecția str. V.Alecsandri cu Alexandru cel Bun. Are un orar de funcționare dar nu se respectă întocmai (în cazul meu, a plecat cu 15 min mai târziu decât în orar, deși eram la capăt de linie). Orarul poate fi afectat de traficul destul de greu din oraș. Călătoria se poate plăti cu cardul la taxatoarea din autobuz (cost 6MDL) dar la întoarcere mi s-a spus că nu are POS și trebuie să achit cash. Încă o dată, e bine să ai niște numerar cu tine. Drumul cu autobuzul până la crame este de circa 40min. Stația este la aproximativ 1km de intrarea în crame, dar și dacă te deplasezi cu mașina tot cam atât ai de mers, deoarece nu recomand parcarea foarte aproape. Când am fost eu era plin de mașini și există riscul să nu găsești loc de parcare aproape. Eu nu eram sigur pe program așa că am mers la noroc, fără rezervarea unui tur la o anumită oră. Prin urmare, când am ajuns la recepție, am aflat că primul tur de care mă pot lipi este peste 90min. Iar eu voiam tur cu degustare și masă, pentru care trebuia să mai aștept peste 2 ore. Prin urmare, am lăsat această experiență pentru excursia viitoare. Am băut un pahar de vin în barul foarte cochet de lângă recepție și m-am întors în Chișinău. Așadar, recomand rezervarea unui tur și planificarea excursiei, este un obiectiv vizat de multă lume și pare plin tot timpul (eu am fost într-o zi de marți pe la ora 3, credeam că e mai liber…). Ia-ți rezervă de timp, măcar 30min, e bine să ajungi mai devreme deoarece, dacă întârzii și pierzi ora programată, se pierde toată rezervarea (nu poți intra la un tur mai târziu).

Un alt „must-see” / „must-do” din Chișinău este, desigur, legat de bomboanele Bucuria. Evident, atât vinul moldovenesc cât și bomboanele Bucuria pot fi cu ușurință găsite și în București, dar are mai mult farmec să le iei de la sursa… Am intrat prima oară în magazinul Bucuria de pe Ștefan cel Mare și Sfânt (colț cu V.Alecsandri), spre seară. Era foarte aglomerat. Am revenit a doua zi pe la 8 dimineață și era mult mai liber, am putut alege în liniște tipurile de bomboane. Recomand alegerea lor online înainte deoarece, la fața locului, este destul de copleșitor. Noi am venit cu o listă și a mers repede. Atenție, nu prea au opțiuni de cutii asortate, amestecuri de bomboane. Deci trebuie luate pe rând…

Una peste alta, Chișinăul mi-a oferit o primă experiență foarte plăcută. Știu că este doar o vizită scurtă și nu am atins bine nici măcar vârful icebergului, dar e o prima impresie și zic că merită împărtășită. Inevitabil, mai ales după câteva pahare de vin roșu :), umblă gândul către ideea unirii. Ar fi oportun? Ar fi posibil? Și-ar dori asta moldovenii? Dar românii? Sunt întrebări dificile și al căror răspuns probabil va mai varia în anii/deceniile ce vor urma. Nu cred că statele puternice ale lumii și ale Europei ar fi favorabile consolidării unei țări mari și potențial puternice în viitor. Cam tot ce s-a întâmplat în ultimii 20-30 ani prin estul Europei a mers spre divizare, țărișoare mai mici, mai ușor de controlat… Singurul contra-exemplu este, evident, Germania. Acolo zidul a căzul imediat și lucrurile au fost clare, nu s-a stat la discuții. Cum era vorba aia: „apa trece, pietrele rămân”? Ei, uite că, după caz, piatra (zidul) trece, și apa (Prutul) rămâne…

Câteva imagini de prin Chișinău…