România

Muzeul Național de Artă al României (MNAR)

Vizitat în septembrie 2022. Găzduit de Palatul Regal din București, o clădire impresionantă. Am optat pentru un bilet combinat, care îmi oferea posibilitatea să vizitez galeria românească și cea de artă europeană, pe parcursul unei săptămâni. Costul la momentul vizitei a fost 32 Lei. Am început cu arta românească, revenind după câteva zile pentru colecția europeană. Am întrebat dacă pot avea mai multe intrări în acest interval pentru fiecare dintre galerii (de exemplu, să vizitez de două ori arta românească, dar i-am surprins cu întrebarea…).

Galeria românească cuprinde multe lucrări semnificative pentru evoluția picturii și sculpturii noastre. M-am delectat cu tablouri realizate de Tattarescu, Aman, Grigorescu, Iser, Luchian, Petrașcu, Tonița, Baba. Nu în ultimul rând, am găsit și o lucrare, aș zice destul de puțin reprezentativă, a lui Rudolf Schweitzer Cumpăna, un artist poate mai puțin cunoscut, dar care îmi place foarte mult.

Am admirat câteva lucrări ale lui Brâncuși, într-o sală amenajată special, care aducea cel mai mult cu nivelul muzeelor din străinătate. În sensul că era mai documentată, parcă se simte că cineva i-a acordat celebrului sculptor o atenție specială. Bine pentru el, destul de trist pentru ceilalți, despre care nu am găsit nicio informație afișată (excepție, Ștefan Luchian). Operele lui Paciurea mi s-au părut de asemenea foarte frumoase.

Câteva fotografii din Galeria românească

Detaliu, de la 1720. Nu prea pare ușor de citit textul… 🙂
Majoritatea picturilor din secolul XVIII (aș putea spune, toate) sunt pe teme religioase sau portrete ale unor personalități. Se simte distanța, în plan social/economic, față de temele specifice acelei perioade din pictura vestică…
Rosenthal. O imagine bine-cunoscută, cu România revoluționară. Venise sec XIX, cu Vladimirescu și pașoptiștii. Se simte o schimbare în pictură, nu mai apar doar motive religioase.
Theodor Aman, un pictor care acoperă o paletă largă de stiluri și teme. Personal, îmi place foarte mult. Frumoasă toată colecția Aman din muzeu.
Theodor Aman – Serata / Bal mascat in atelier
Grigorescu, într-un stil care mă duce cu gândul la impresioniștii francezi. Frumoasă toată colecția Grigorescu din muzeu. Desigur, apar și carele cu boi prin muzeu… 🙂
Cornelia Baba – Jucătorul de șah. Excelent cum a prins atitudinea…
O pictură plină de dinamism a pictorului sătmărean Aurel Popp, reprezentant al școlii de pictură de la Baia Mare (a 2a generație)
Rudolf Schweitzer Cumpăna, unul dintre pictorii mei români favoriți. Mi-ar plăcea mult să existe o expoziție temporară dedicată lui…

Galeria de artă europeană a fost peste așteptările mele. Provenind în special din colecții private (cu marele aport al colecției Casei Regale a României), am presupus că va fi destul de mică și fără nume importante în distribuție. Am fost plăcut impresionat să găsesc opere de Vasari, El Greco, Rubens, Rembrandt, Bruegel cel Tânăr, van Dyck. Sculpturile lui Rodin sunt de asemenea un must-see.

Un link util, pentru detalii legate de câteva dintre operele din Galera Europeană: MNAR

Orazio Gentileschi – Fecioara cu pruncul. Tatăl poate mai celebrei sale fiice, Artemisia

El Greco – Toledo
Rubens – Lupta lui Hercule cu leul din Nemeea
Anton van Dyck – Iisus și păcătoșii pocăiți
Anotimpurile, de Pieter Bruegel cel Tânăr
Vlaminck
Măiestria lui Rodin
Tot Rodin…
Regele Carol I al României, într-un tablou impunător aflat pe scări, la ieșirea din Galeria Europeană.

În concluzie, MNAR merită o vizită detaliată. Recomand două zile, este greu de cuprins ambele galerii într-o singură sesiune.

Câteva aspecte care mi-ar plăcea să fie îmbunătățite:

  • În special în Galeria Românească, descrieri ale sălilor, ale perioadelor, plasarea lucrărilor și autorilor în context istoric. Nu există informații la intrarea în săli, este destul de frustrant.
  • O mai bună direcționare a sensului recomandat de vizitare.
  • Posibilitatea unor abonamente extinse, pe perioade mai lungi, care să favorizeze revenirea (eventual cu invitați).
  • Dezvoltarea magazinului. La această oră, este extrem de sărăcăcios!!! Nu există o carte, un catalog în care să fie descrise lucrările din muzeu. Nu există o carte care să prezinte istoria picturii din România. Nu există cataloage în limbi străine. Foarte slab pe parte de produse care ar putea fi vândute, cu imagini inspirate din lucrările artiștilor români.
  • Nu am văzut audio-guide. Cred că ar fi foarte util.
  • Nu există o cafenea, o zonă de studiu, unde să îți tragi sufletul (și, evident, să mai cheltuiești niște bani, din care muzeul să poată susține proiecte).

Per ansamblu, cred că MNAR ar merita o împachetare comercială mai actuală, mai atractivă. Nu este nevoie să se reinventeze roata, sunt practici de bun simț întâlnite la tot pasul în alte țări. O parte dintre aceste inițiative nu implică bugete generoase, cât mai degrabă interes local și un mai bun spirit managerial / antreprenorial.

Am postat câteva fotografii, ca amintiri pe care le am din acest muzeu. Recomand oricui să meargă să vadă lucrările pe viu, este cu totul altceva…