Qatar-Thailanda-Cambodgia-Vietnam
25dec2019
Plecam in seara de Craciun, ciudat pentru multi conationali care la ora asta sunt ghiftuiti cu sarmale, cozonac si vin rosu… Partea buna este ca aeroportul este foarte gol, trecem in viteza prin toate controalele. Pornim cu cursa Qatar Airways spre Doha. Avionul ok, o mancarica, o bauturica, un film, putin somn si… legati-va centurile pentru aterizare!
26dec2019 – Doha (Qatar)
Pe masura ce ne apropiem de Doha, se vede foarte interesant peisajul de pe geam. O harta de lumini, ceva gen Nazca. Drumuri intens luminate si in rest spatii goale, in bezna totala. Desigur, drumurile prin desert.
Aterizam. Doha, un aeroport impresionant, amplu si destul de gol. Ciugulim ceva si pe la 7:30 vine sa ne ia o masina. Rezervasem un scurt safari prin desert. Masina care vine sa ne ia este o Toyota, in care intram noi trei si inca 2 polonezi dintr-un grup mai mare. Pornim chiar cu aceasta masina si acelasi sofer (un tip din India, foarte simpatic) catre deșert. Trecem pe langa niste parcari in care aflam ca vin qatarienii sa campeze. Erau pe acolo un fel de corturi si niste rulote. Foarte bizar, vorbim de zone deșertice, fara pic de verdeata. Oamenii ieseau acolo “la iarba verde”, in termenii nostri. Parca imi dau seama mai bine acum ce noroc avem cu mediul nostru de viata, cu verdeata si apa din abundenta.
Dupa vreo 45min de la plecarea din aeroport, ajungem intr-o prima parcare unde ne preiau niste cămile si mergem la pas cateva minute. Nimic spectaculos, dar amuzant. Macar pentru incalecat/descalecat si merita :). Dupa asta, incepe partea mai spectaculoasa, respectiv “raliul” prin deșert, Zona este plina de masini de teren, deci trasee super circulate de turisti, dar experienta este chiar interesanta. Derapaje de toate felurile, se lasa cu ceva adrenalina. Peisajele sunt frumoase, atmosfera relaxata, pe distractie. Soferul nostru (Ash) e foarte priceput, se pare ca am nimerit pe unul cu scoring bun pe net. Am mai facut o oprire pentru sandboarding si un popas langa un lac. Poze cu nemiluita si hai inapoi in oras! Thumb-up pentru safari, chiar merita! (noi l-am luat prin GetYourGuide. In total vreo 4-5 ore)
Prin Doha ne-am plimbat in zona centrala, in piata veche (pe langa Muzeul de Arta Islamica, cu aproximatie). In departare, peste apa, se vede orasul nou, cu cladirile moderne. Am preferat atmosfera tipica a centrului vechi si am avut norocul sa nimerim peste o serie de manifestari artistice, nu stiu daca era vreun festival sau au acest obicei in anumite zile. Ideea este ca, pe strazi, treceau numeroase formatii de dansatori, imbracati pe diverse tematici. Toata zona era plina de muzica si dans, multi turisti, o atmosfera foarte frumoasa. Seara am luat un taxi si am plecat spre aeroport. On board to Thailand!!
27-28dec2019 – Bangkok (Thailanda)
Aterizam in Bangkok. Luam un taxi catre hotel. Ne asiguram ca e “oficial”, taxi-meter. Nu a fost nicio problema, este o zona de taxiuri reglementata, nu am dat peste smecherasi. Alta a fost insa problema: omul nu intelegea unde trebuie sa ne duca, desi i-am aratat harta, adresa, etc. Ulterior am citit ca se recomanda sa ai si adresa scrisa in literele lor. Saracul meu sofer, un tip mai in varsta, habar nu avea ce ii arat, printul meu de pe Booking era pentru el fix ceea ce erau pentru mine semnele bizare insiruite pe diversele bannere din Bangkok. Meaningless. Pana la urma am ajuns unde trebuie, cu greu, dupa ce a vorbit de cateva ori cu gazda la telefon…
Ne-am cazat 2 nopti la Yim Yam hostel, intr-o camera de 3. Cazarea ok, doar ca erau tantari. Destul de decent insa, adica am putut dormi fara probleme. Zona orasului in care am fost era destul de aglomerata, parea o zona comerciala, un mix intre magazine cum erau pe la noi in anii ’90 (o buticareala ametitoare) si cateva mall-uri de superlux. Interesant este ca mall-urile erau foarte dese, nu prea inteleg cata lume face shopping pe acolo. Oricum, vorbim de Asia, deci numerele au alte dimensiuni, nu ma chinui sa inteleg…
Am mancat street food, bun de tot (desi nu chiar asa de ieftin cum auzisem, dar eram si in zona mall-urilor, sigur pretul era mai piperat).
Seara am fost la un skybar pe la etajul 57, foarte frumos.
Ziua urmatoare mi-am facut o prima dambla 🙂 Am fost la un antrenament de muay thai (la Watchara Gym). O sedinta de 2 ore care mi-a placut foarte mult, un exercitiu pe care il recomand cu caldura. Am “impartit” sala cu un grup de vreo 8 japonezi. Am avut 3 instructori foarte simpatici, ceea ce venea cam 1 instructor pentru 3 cursanti. A meritat pe deplin. Mi-am cumparat de la ei si un sort de box thailandez, Fairtex (care am aflat ulterior, este unul dintre cei mai celebri luptatori de la ei). Ca fapt divers, vorbind despre aceasta cultura a thai boxing-ului, frecvent poti vedea bannere publicitare prin Thailanda in care “eroii” sunt luptatori de muay thai. Dupa antrenament am mers si eu la un masaj. Thailandez sau nu, a fost bine-venit, foarte relaxant dupa 2 ore “combatante”
Seara am mai mancat cate ceva si ne-am pregatit de plecare.
29dec2019-1jan2020 Phi Phi Islands (Thailanda)
Decolam dis de dimineata de pe Don Mueang, spre Krabi, De aici, cu un taxi, spre port. In port luam bilete, inclusiv pentru intoarcerea de pe 1jan, de care mi-era teama ca va fi mai dificila. Nici vorba, lucrurile pe aici sunt foarte bine aranjate, e zona turistica si lumea e foarte organizata. Ne imbarcam pe o cursa regulata catre Phi Phi (se pronunta PiPi, pentru cei care, care si mine, sunt tentati sa pronunte FiFi). Ajungem in aproximativ 2ore in portul din Phi Phi. Noi trebuia sa ajungem la Viking, la vreo 2 km de port. Surpriza placuta a fost ca era asigurat si transportul cu barca, cineva ne astepta pe toti cei care mergeam spre Viking. Ne-am suit in barca si in vreo 10 minute am ajuns la destinatie. O locatie superba, o cazare excelenta, oameni foarte primitori. Viking este ca un mic satuc, o adunatura de case turistice, apreciez ca nu mai mult de vreo 20-30. Plaja cu nisip fin, apa clara, peisajul superb.
Sejurul in Phi Phi a reprezentat partea de relaxare din acest concediu. In conditii normale, am fi pus aceste zile pe final. Avand insa in vedere Revelionul, am optat pentru acest scenariu, pentru a fi in Phi Phi la trecerea dintre ani (aici am inteles ca nu era nevoie de cine stie ce rezervari, lumea petrece pe plaja, care pe unde se nimereste).
Prin Phi Phi ne-am plimbat, am stat la soare si am facut, inevitabil, o tura cu barca. Merita pe deplin, am ajuns in zone de snorkeling cu pesti absolut superbi. Am vizitat tot felul de golfulete, inclusiv celebra plaja din The Beach (filmul cu di Caprio), pe care acum nu se mai coboara, din motive de protectie mediu, deoarece erau foarte multi doritori sa treaca pe acolo…
Revelionul a fost dragutz dar nu cine stie ce. Am gasit doar un pub in care era cat de cat atmosfera, dar si acolo s-a cam spart petrecerea pe la 12:30. La noi in Viking a venit o formatie de rasta si a cantat vreo ora, foarte buni si autentici tipii…
O alta chestie tare in Phi Phi a fost o intalnire de gradul 3 cu o familie de maimutze (macac am inteles ca se numesc). Au stat la noi pe terasa vreo jumatate de ora, ne-au mancat niste mango si au baut un suc, dupa ce au desfacut dopul sigilat, prin desurubare, fara nicio jena 🙂
1-3 jan 2020 – Siem Reap / Angkor Wat (Cambodgia)
Am zburat Krabi – Bangkok – Siem Reap. Aterizarea pe aeroportul din Siem Reap este destul de surprinzatoare. Arata ca o statiune turistica, nicidecum nu ai senzatia ca esti pe un aeroport. Nu eram doar eu in starea aceasta semi-confuza, multi turisti faceau de zor poze pe pista…
De la aeroport a venit sa ne ia un tuktuk, cu care am mers pana la hotel, vreo jumatate de ora. Foarte bizara senzatia, un amestec de curiozitate cu mirare. Orasul pare destul de modest, se simte aer de saracie. Pe de alta partea, cumva, transmite o caldura, pare ca oamenii se distreaza, se simt bine. Este ceva aparte cu populatia aceasta.
Cazarea am avut-o la Aster Villa, un loc foarte decent si bun “value for money”. Tot personalul este foarte primitor si oamenii inteleg bine engleza.
A doua zi mergem la Angkor Wat, principala si unica destinatie a noastra in aceasta escala la khmeri. Am luat turul mic (de o zi). Exista si tururi de 3 zile in acest complex arheologic urias. Biletele sunt 37USD per persoana, pentru o zi. Merita insa cu varf si indesat! Ansamblul te impresioneaza chiar daca stii ca e amplu, fiind acolo chiar intelegi cat de mare este… Este bine conservat, e autentic. Turul l-am facut cu ajutorul tuktuk-ului care ne-a ajutat si ieri de la aeroport (a stat toata ziua cu noi, pentru USD15. Pe whatsapp este “Mr Black Handsome Angkor” 🙂 ). Moneda in Cambogia este dolarul american, se poate plati peste tot in USD.
Seara ne-am culcat, doar Anda a fost cu un prieten prin club, in zona centrala. Inteleg ca a fost foarte frumos, plin de baruri si turisti.
3-5 jan 2020 – Hoian (Vietnam)
Plecam pe la pranz spre Vietnam. Aterizam in Danang, de unde luam un mini-bus spre Hoian (transportul aranjat cu cei de la hotel). Ne cazam la Lasenta Boutique hotel, alt loc pe care il recomand cu caldura. In Hoian am mers deoarece citisem ca are o zona veche, cu aer colonial, plina de magazine mici, artizanale, baruri si street-food. Desi asteptarile erau si aici relativ corect setate, declar din nou ca mi-au fost depasite. Mi-a placut extrem de mult atmosfera din Hoian, in special seara. Nu intamplator, scoreaza foarte bine in topul destinatiilor recomandate pe siturile de travel (si nu vorbim doar de Vietnam, este una dintre destinatiile recomandate din Asia). Prin Hoian am hoinarit pe stradute, am mancat tot felul de chestii si am facut shopping, la preturi foarte bune. Hotelul avea o piscina atractiva la etajul 4. Nu pentru inot, cat pentru poze 🙂 In fata hotelului, spre mare, se intindea o plantatie de orez. In ultima dimineata am facut o alergare prin orezarie pana la mare si inapoi (cam 8km in total). As putea spune ca oraselul Hoian (cel putin zona veche), mi-a placut cel mai mult, ca localitate, din tot ce am vazut prin Vietnam.
5-6 jan 2020 – Halong Bay (Vietnam)
Pe 5 ianuarie seara ajungem in Halong Bay. Am zburat din Danang pe Haiphong iar de acolo ne-a aranjat tipul de la hotelul la care am stat un transport pana la cazare. Am stat la Tom’s Family hotel, o locatie mai putin pretentioasa dar extrem de ieftina (vreo 16 dolari pe noapte, camera de 3 cu mic dejun!). Orasul Halong este foarte bizar si contrastant: zona oarecum centrala, veche, este cam neatractiva. Destul de multa mizerie, extrem de greu de gasit niste locuri decente unde sa mananci. De magazine, nu mai vorbesc. In schimb, la cateva sute de metri, incepe o zona noua, aflata in mare parte in dezvoltare, care parca aminteste de Vegas. Cartiere intregi construite si inca nepopulate, hoteluri uriase finalizate sau aflate in constructie. Parc acvatic, zona de concerte, teleferic, roata, etc. Ne-am plimbat seara pe acolo si eram cam singuri, straniu sentiment. Cred ca Halong Bay se va dezvolta inimaginabil in urmatorii ani.
A doua zi dimineata plecam intr-o excursie cu barca prin golf, motivul pentru care am venit aici (si, de departe, una dintre principalele atractii ale Vietnamului). Excursia a fost aranjata tot de Tom, gazda noastra, care ne-a ajutat cu tot ce a insemnat logistica si lucruri de facut prin zona. Am petrecut cam 6 ore prin Halong Bay. Adevarat, golful este foarte populat, e plin de vase cu turisti (si eram oarecum in extrasezon). Dar, chiar si in aceste conditii, merita pe deplin. Este intr-adevar un spectacol al naturii, pe care nu il vezi oriunde. Am vizitat o pestera (Me Chung), am urcat pe varful unei insule (Ti Top Island. Da, peisaj superb de acolo!), am mancat foarte ok pe vas. Ne-am amuzat copios cu un ghid destul de chinuit, care fara sa vrea era super-amuzant prin felul in care vorbea. Am facut si putin kayaking, o experienta care merita repetata, este foarte placut. Tragand linia, desi sentimentul de “excursie cu clasa” este mai puternic, un boat-trip in Halong Bay este una dintre activitatile pe care trebuie sa le bifezi intr-o vizita prin Vietnam. Seara am plecat cu un microbuz spre Hanoi
Am socializat cu un grul foarte simaptic de baieti, care lucrasera impreuna la RyanAir in Italia si de atunci, anual, pleaca pe undeva “ca baietii”. Erau vreo 3 unguri, un slovac si un spaniol. Am ras mult cu ei (si nu stiu de ce dara cred ca o sa ma mai vad cu ungurii, vin des prin Romania si sunt “de gasca”). De asemenea, am povestit cu un marocan care avea multi prieteni la Cluj la medicina. Recomandare clara sa pun Maroc pe harta pentru excursiile viitoare 😉
Replica zilei, de la ghidul turmentat: “Look to the left. You can see the Lonely Island. It is called Lonely because it stands alone” 🙂 🙂 🙂
7 jan 2020 – Sapa (Vietnam)
Am plecat pe 6 seara din Hanoi, Gara B catre Sapa. Am luat un tren de noapte (king express), in care am dormit peste noapte, in cuseta de 4. A fost foarte ok, desi in poze arata mai bine 🙂 Ne-a cam zapacit instalatia de aerisire, prin care intra un vant in toata regula. Ne-am infofolit bine si am dormit.
Din gara (Cao Lai) sunt vreo 40km pana in Sapa (atentie, pe harta pare mai putin, dar sunt serpentine, se urca spre munte). Sapa este un oras mai mare decat ma asteptam. Este, ca peste tot in Vietnam, o localitate in care se construieste mult. Nu stiu daca are un stil anume, mi se pare destul de haotica arhitectural. In orice caz, vestea buna, dupa experienta din Halong Bay, este ca aici am gasit locuri bune de mancat. Am avut de asteptat vreo 2 ore pana se pleca in tur (achizitionasem un tur organizat, de aproximativ 10km), timp in care ne-am schimbat, am facut dus si am mancat – facilitati oferite la hotelul la care aveam dat punctul de intalnire. Am plecat vreo 10 oameni in tur, din mai multe locatii si, evident, mai multe natii. Ghidul ne-a fost o fata de loc din satele prin care ne-am plimbat. Sapa este o zona specifica prin plantatiile de orez terasate. Relieful arata cam ca la noi, diferentele principale fiind aceste terasari si, evident, bambusul. Oamenii de asemenea sunt atipici, mi-au amintit mai degraba de peruani decat de vietnamezi. Plimbarea prin Sapa a fost foarte draguta. Am fost insotiti pe drum de un grup de batrane care carau niste cosuri mari si care s-au tinut dupa noi tot traseul. Au ajutat in locurile mai alunecoase sau riscante, ne-au dat tot felul de impletituri din plante pe care le faceau pe drum, per ansamblu, au dat putina culoare plimbarii. Ma gandeam ce o sa ceara la final. Ei bine, cand am terminat, au scos tot felul de impletituri din cosuri si au incercat sa ne vanda. Deci nu au cerut bani pur si simplu, ne-au vandut ceva. Evident ca am cumparat si eu cate ceva. Am facut-o insa cu inima deschisa, nu m-am simtit agresat, saracele chiar au facut ceva pentru treaba asta…
Dupa-amiaza ne-am mai invartit putin prin Sapa. Am fost la un fel de skybar la hotelul La Coupole, un loc care merita vizitat. Este relativ nou dar construit in spirit clasic, interbelic cred. Este impresionant…
Replica zilei vine de la o fata care incerca sa ne vanda ceva dimineata in oras. Adriana i-a spus “maybe later” si ea, zambitoare: “maybe later, for sure!!” 🙂
Seara am luat din nou un tren de noapte spre Hanoi.
8 jan 2020 – Hanoi (Vietnam)
Am petrecu intreaga zi mergand prin Hanoi. Grea zi! Ne-am lasat dimineata bagajele la un hotel langa gara, asa ca am mers fara greutate. Ne-am plimbat mult, am vazut zone mari in care zici ca ai nimerit dupa un bombardament (cladiri cazute, daramaturi, care alternau cu cladiri ramase in picioare). Dupa kilometri intregi de derapanaturi, ajungi in zone foarte moderne, cu palmieri si malluri. Foarte ciudate aceste contraste. Am ajuns intr-un parc in care lumea facea sport, pe trotuare erau multi barbati care jucau un fel de pase cu piciorul (ca la fotbal), dar nu cu minge, nu un fel de fluturasi de badminton. Erau multi si pare ca e un hobby pe la ei. Am mai mancat cate ceva, am treversat foarte atent prin intersectiile super-aglomerate si, in final, am pornit spre aeroport. Nu cred ca ma trage ceva inapoi sa mai vizitez Hanoi…
9 jan 2020 – Bangkok (Tailanda, din nou)
Ultima zi plina am petrecut-o in Bangkok. Cazarea am avut-o in alta parte a orasului, in zona templelor (la cateva minute de Grand Palace).
Am stat pe malul raului, la New Siam Riverside. Am vizitat templele, pe o caldura foarte mare. M-am plimbat destul de mult pe stradute si prin piete, recunosc ca mi-a placut aceasta zona mult mai mult decat cea in care am stat la venire.
Seara mi-am mai facut o placere: am fost la o gala de muay thai, la Rajadamern Stadium, un loc celebru pentru istoria acestui sport. Atmosfera a fost absolut impresionanta: modul cum traiau oamenii meciurile, felul in care se paria, ca in filme. Cel mai mult mi-a placut atitudinea pe care am “citit-o” in randul sportivilor si antrenorilor. Foarte disciplinati, aratand respect pentru oponent si pentru sportul pe care il practica. Nu am simtit deloc vreun aer suburban, de “mardeala”, cum mai vedem pe la noi. Parca acest sport are o componenta spirituala la ei, parca vine cu o incarcatura mistica. O sa mai urmaresc fenomenul, nu stiu daca este doar o prima impresie. Dar, cum bine se stie, nu avem niciodata alta ocazie sa ne mai formam prima impresie 🙂
Seara am petrecut-o pe niste stradute cu baruri, pe unde se mai canta si live, alaturi de un elvetian care calatorea singur vreo 3 luni prin Asia. Am plecat cu greu spre hotel, pentru ultima noapte. Exagerat spus noapte, la 3 dimineata ne-am trezit sa plecam spre aeroport.
10 jan 2020 – Avioane – Bangkok-Phuket-Doha-Bucuresti
Am plecat de dimineata. Complicat rau la aeroport, din motive neintelese de noi, oamenii de rand, am avut escala in Phuket. Pana acolo am zburat cu alta linie, nu cu Qatar (deci un parteneriat). Faza e ca a trebuit sa facem check-in de zbor international cand de fapt plecam pe un zbor intern. Asta inteleg ca nu e prea uzual la Bangkok, motiv pentru care am trecut prin tot felul de experiente aparte, am ajuns in birouri “prin spate”, su sefi, am trecut prin portile personalului navigant, etc. Am fost luati doar noi 3 cu taxi special si dusi la avion. Zici ca eram ori VIPs ori ceva persoane expulzate 🙂 Oricum, oamenii a fost foarte amabili. O tipa de la liniile aeriene locale ne-a insotit, altfel nu aveam nicio sansa, ea a vorbit peste tot, explicatii peste explicatii in limba lor. Pana la urma am ajuns la Phuket, de acolo ne-am suit in Qatar si am pornit spre Doha. In Doha am avut intarziere vreo 2 ore, timp suficient sa citesc despre situatia conflictuala de la granita Iran-Irak, despre faptul ca Iran a doborat un avion civil Ukrainean cu vreo 2 zile inainte, ca majoritatea liniilor aeriene au rutat zborurile prin alte parti, pentru a evita granita Iran-Irak. Toate, mai putin Qatar, care zboara fix pe acolo!!! Evident, nu mi-a picat deloc bine ideea. Nu le-am spus fetelor si am stat cu ceva emotii, m-am relaxat abia cand am vazut pe harta ca am ajuns deasupra Turciei. In final, am aterizat sanatosi in Otopeni, unde, din fericire, nu era chiar foarte frig…