Da, vreau sa ofer mărțișoare!

Primiți cu sorcova?

Azi e 1 ianuarie. Pe la prânz, a ciocănit cineva la ușă. Ne-am uitat unii la alții, întrebându-ne dacă așteptăm musafiri. Am deschis și era o fetiță foarte drăguță cu mama ei, care ne-au întrebat dacă îi primim cu sorcova. Sigur, cu drag!

În urmă cu câteva săptămâni, de Halloween, a fost mare agitație în cartier. Cred ca peste 100 copii au ieșit la colindat. Recunosc, atmosfera a fost foarte frumoasă, era plină de energie și m-a bucurat. Ce mă pune pe gânduri este faptul că, pe perioada sărbătorilor de iarnă, au venit câțiva copii în ajun de Crăciun (să tot fi fost vreo 10…). Cu Steaua, zero. De Plugușor nu mai vorbesc… Iar cu sorcova, unul singur…

Mi se pare păcat, cred că ar fi trebuit să tragem ceva mai mult să ținem și la ce ne este specific, dincolo de importul cultural. Acum o sa vina Sf. Valentin, în februarie, după care 1 martie, cu mărțișoarele. Recunosc, 1 martie îmi crează uneori ceva disconfort, dată fiind agitația și „nevoia” de a da tuturor mărțișoare. Acum însă mă gândesc mai bine și cred că este singurul obicei care se menține și nu a fost îngropat, deși e foarte aproape de Valentine’s day. Așadar, aștept cu nerăbdare Mărțișorul!!

PS. vorbind despre tradiții românești, am zis de la început să scriu acest text cu diacritice. Implicit, editorul îmi subliniază cu roșu cuvintele pe care nu le recunoaște în limba româna. Nu vedeți dar, în meniul meu de input, „sorcova” este subliniat cu roșu. Halloween nu…