Braduțul

Am un bradut foarte dragut, in fata curtii. L-am plantat acolo in urma cu aproximativ 5 ani. A rezistat si se mentine verde si proaspat, desi mai are si el perioade mai proaste, mai ales in caldurile de vara. Imi place sa am grija de el, atat cat pot

Ceea ce este interesant cu bradutul meu este ca este mic. A crescut in acesti ani mult mai putin decat alti brazi pe care i-am plantat in alte parti ale curtii. Acestia au crescut “ca brazii”, adica inalti si falnici. Acum au pe la 4 metri, pe cand bradutul abia daca are peste 1 metru. Diferenta este ca bradutul se afla foarte aproape de un corcodus, creste in umbra acestuia… S-ar putea sa se simta bine in preajma corcodusului…dar nu reuseste sa creasca. Poate daca i-as schimba locul?

***

Bradutul nu este un om. El nu stie ca ar putea creste mult mai mult decat corcodusul. El, probabil, nu se supara ca este mai mic, mult mai mic decat ar putea, nici nu constientizeaza acest lucru. Nu il intereseaza ca are dezvoltarea mult mai lenta. Nu isi da seama ca apropierea prea mare a corcodusului il inhiba. Poate chiar “se uita” de jos, cu admiratie, spre corcodus, si isi zice: “wow, ce copac mare si impunator, ce noroc am ca sunt protejat!” poate chiar crede ca acel corcodus este cel mai mare, impunator si special copac din cati exista. Ar fi normal deoarece, data fiind pozitia sa, Bradutul nu vede alti copaci, decat undeva, in departare. Si poate crede ca sunt mai mici si mai putin speciali.

Noi stim ca Bradutul are potential sa creasca mult peste corcodus. Daca Bradutul ar fi om, nu am sti la fel de sigur, doar am putea intui cand un corcodus i-ar inhiba dezvoltarea. Dar Bradutul nu e om, asa ca stim sigur ca un brad creste mult mai mult decat un corcodus.

Bradutul, daca ar rationa, ar putea fi impresionat cum face corcodusul fructe. Poate ar crede ca este ceva nemaipomenit, poate ar fi putin gelos sau i s-ar considera inferior. Bradutul nu ar avea cum sa isi dea seama ca el, ca brad, este extrem de apreciat, ca da oxigen, ca raspandeste o armonie si o mireasma extraordinare in jur. Ca oamenilor chiar le plac mai mult brazii decat corcodusii. Bradutul s-ar putea simti pe locul doi, si-ar trai viata pe o pozitie secunda, poate chiar umila, in raport cu corcodusul. El nu ar avea cum sa stie ca situatia este tocmai pe dos. Ca el este brad iar celalalt este corcodus. Caci el nu este om si ii este greu sa isi explice aceste lucruri.

Bradutul meu continua sa stea in umbra corcodusului. Poate ii place asta. Daca Bradutul ar fi om, ar avea putere de decizie. Ar putea sa faca un pas in stanga, unul in dreapta, ar putea sa isi dea seama cum sta si ce potential are. Ar putea vorbi cu alti copaci. Ar putea alege sa se dezvolte ca alti brazi. Asta daca si-ar da seama, daca nu ar avea simturile si gandirea afectate de aroma corcoduselor. Dar Bradutul nu e om, nici macar animal. El este plantat acolo si acolo sta, nu se poate muta singur mai deoparte. Asta ar putea sa faca daca ar fi om. Si daca ar intelege contextul. Ar putea ramane in relatii excelente cu corcodusul, dar si-ar constientiza propria existenta si ar putea alege sa se dezvolte. Dar Bradutul este un copac si nu are aceasta libertate…

Cati braduti exista in lume care nu reusesc sa creasca, fiind un umbra unor pomisori? Cati brazi nu ajung brazi fiindca, de cand sunt mici, cresc la umbra unor mici arbusti? Cati mor mici, fara a arata lumii ce pot, in umbra altora? Daca ar putea alege, daca ar putea actiona cumva, ar deveni brazi inalti, imperiali, incomparabil mai mari, mai utili si mai impunatori decat arbustii lor din copilarie. Dar bradutii nu pot alege. Le-ar trebui putere de gandire si libertate de miscare.
Asta ar putea sa o faca un om.

Eu ma tot uit la Bradutul meu si cred ca as putea sa il ajut. Nu stiu insa cum as face asta daca ar fi om.