Ce ne spunem cand ne vorbim…

Daca Chris Simion s-a ocupat de ce ne spunem cand nu ne vorbim, ma gandesc sa scriu cateva lucruri despre ce ne spunem cand…ne vorbim 🙂
Desigur, doar cateva observatii marunte, franturi din viata de zi cu zi.
O infima colectie, pe interpretarea mea…

– se intoarce din concediu. “lasati-ma, am peste 500 mailuri necitite!” Mesajul: voi va dati seama ce important(a) sunt, am primit sute de mailuri in cateva zile cat am fost plecat(a). Interesant sa-i raspunzi “si eu cand am lipsit 3 zile am primit peste 1000 mailuri.” . Cel mai probabil va ramane fara replica. E greu sa zica: “da, dar ale mele sunt mai importante!” 🙂

– “am avut nevoie de un doctor / avocat / instalator / luptator K1 / bona din venezuela / etc”. Nici nu conteaza ce…El/ea raspunde imediat, “vai, de ce nu m-ai intrebat pe mine?”. Stai linistit, daca intrebai nu rezolvai nimic, cel mai probabil nu putea sa te ajute. Ideea pe care trebuie tu sa o intelegi atunci este ca el/ea este foarte tare, foarte conectat(a), ca poate rezolva orice vrea. Mai mult, este mult mai tare ca tine, sa fie clar. Losere!

– esti intr-un local, restaurant. El/ea incepe sa-ti recomande ce sa mancanci. Nu conteaza daca tu ai mai fost de 30 ori acolo, daca esti vegetarian, esti in post sau te doare burta. Ceea ce conteaza este ca el/ea a mai fost acolo, stie tot, este expert(a). Ai mare noroc ca sunteti la aceeasi masa, este o onoare pentru tine!